Silviu Miloiu
Valahia University of Targoviste, E-Mail: silviu.miloiu@valahia.ro
DOI number: 10.53604/rjbns.v16i2_13
Silviu-Marian Miloiu (2014), When the West is far away: Romanian attempts to withdraw from World War II (1943-1944), Finnish views. RJBNS 6(2), 183-205. DOI: 10.53604/rjbns.v16i2_13. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/15.Miloiu.pdf
Acknowledgments
This paper is based on the presentation made at the Fifth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions, hosted by Valahia University of Târgovişte and the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, August 17-19, 2014. Supported by EEA Grants, contract no 4/22.07.2014.
Abstract:
This article approaches the Romanian foreign policy stakes in the aftermath of the Stalingrad Battle as seen from the perspective of a comrade-in-arms country, Finland, which shared with Romania many of the assumptions, fears and anxieties with regard to the outcome of the war. The article is shaped in Stephen M. Walt’s understanding of balancing and bandwagoning, Romania and Finland choosing Germany over the Soviet Union mainly for the reason that the latter was perceived as the biggest security threat and the former as the only possible deterrent and support. The material focuses on the analysis of Eduard Hjalmar Palin’s diplomatic dispatches from Bucharest. On one hand, they were the main source of information for the Finnish decision-makers with regard to the Romanian international situation and its foreign and domestic policies. On other hand, Palin was an experienced diplomat, with excellent connections in the Romanian society and enjoyed access to confidential information in the governmental circles due to a Romanian-Finnish agreement of summer of 1941. We can see, for instances, cases when Ion and Mihai Antonescu confided to the Finnish envoy Führer Adolf Hitler’s statements which could affect the situation in Finland or help its leaders to take decisions. The article shows how divided Romanian governmental and opposition circles were, not only between but also among themselves. By reading these diplomatic reports, we could also acknowledge the widening split between the views of the two most prominent Romanian governmental leaders, Ion and Mihai Antonescu, thus complementing other sources of information already published. We can also learn about some peace plans of Romanian opposition groups, some of whom are little known from other documentary sources.
Rezumat:
Acest articol abordează problemele și dificultățile ce stăteau în fața politicii externe românești ca urmare a rezultatului Bătăliei de la Stalingrad, privite din perspectiva unei țări, Finlanda, care era camarad de arme și care împărțea cu România multe dintre asumpțiile, temerile și îngrijorările cu privire la rezultatul războiului. Articolul este elaborat în sensul înțelegerii pe care o dă Stephen M. Walt conceptelor de balanță de putere și bandwagoning (aliniere), România și Finlanda alegând Germania în dauna Uniunii Sovietice în principal prin prisma faptului că cea din urmă era privită drept cea mai importantă amenințare de securitate, în vreme ce prima era considerată ca singura forță de descurajare și sprijin posibilă. Materialul se concentrează asupra analizei depeșelor diplomatice trimise din București de către Eduard Hjalmar Palin. Pe de o parte, acestea constituiau principala sursă de informații pentru factorii de decizie finlandezi cu privire la situația internațională a României și la politicile sale externe și interne. Pe de altă parte, Palin era un diplomat experimentat, cu excelent conexiuni în societatea românească, ce se bucura de acces la cele mai confidențiale informații în cercurile guvernamentale, în principal grație înțelegerii româno-finlandeză din vara anului 1941. Putem fi martori, spre exemplu, la situații în care Ion și Mihai Antonescu i-au transmis lui Palin pentru conducerea țării sale confesiuni de-ale lui Adolf Hitler care puteau afecta situația acestei țări sau ajuta la adoptarea unor decizii de către liderii acesteia. Articolul arată cât de divizate erau cercurile guvernamentale și de opoziție din România, nu numai unele față de altele, dar în interiorul lor. Când citim aceste documente diplomatice putem înțelege ruptura tot mai profundă ce se deschidea între cele două cele mai importante figuri guvernamentale românești, Ion și Mihai Antonescu, ceea ce completează alte surse de informații deja publicate. Putem cunoaște, de asemenea, unele planuri de pace ale grupărilor românești de opoziție, unele dintre acestea puțin cunoscute din alte surse documentare.
Keywords: Romanian, Finland, views, perceptions, World War II, bandwagoning, balancing
