Andrius Švarplys
Vytautas Magnus University, Department of Political Science, E-mail: a.svarplys@pmdf.vdu.lt
DOI number: 10.53604/rjbns.v4i2_8
Acknowledgments
This paper has been presented at the Third International Conference on Nordic and Baltic Studies in Romania: European Networks: the Balkans, Scandinavia and the Baltic World in a Time of Crisis hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies and Valahia University of Târgoviste, and sponsored by the Romanian National Research Council, May 25-27, 2012.
Abstract:
‘Europe’ and ‘Russia’ have historically been the most remarkable landmarks, playing geopolitical, cultural, and moral guide-role in the construction of national collective identities in the Central Eastern European countries, including Lithuania. This ‘civilizational identity’ helped to unite Lithuanian political elites as well as society towards the direction to West and Europe after the collapse of Soviet Union. The question article addresses is: does the factual belonging to the European Union after the 1st May, 2004 give the impulse to re-define ‘Europe’ and ‘Russia’ as the old essentials of collective identity of Lithuanians? The article presents the research based on monitoring of national public discourse (five Lithuanian national newspapers) in 2004-2007, i.e. enjoying three years of membership in the European Union and NATO.
The main result is that the role of Russia in the Lithuanian collective identity has not changed and still continues to play the major threat. The membership in the European Union and NATO has not solved Lithuanian security problem. According to the perceived threat, Russia has started to penetrate softly into Lithuania’s economy (especially energy sector) and has silently begun to make an impact to the domestic political parties and political elite. The traditional role of Europe, however, is slowly but gradually shifting from mythical ‘Paradise’ image to more critical understandings about divided Europe and selfish member-states. Already being in the EU and NATO, Lithuania should balance sometimes unfriendly westerners’ reluctance to understand the situation and help against Russia with the economic power that Russia uses as a political instrument against Lithuania on the international arena, as well as in domestic politics. This results in the feelings of „lost and forgotten” between Europe and Russia. Nevertheless, Europe continues to earn a positive meaning in national collective identity of Lithuanians, but all these trends in public discourse show that the state and society have only just started to realize its interests and learn how to handle the major challenges through the cooperation within the European Union, i.e. to build integrational European identity.
Rezumat:
„Europa” și „Rusia” au fost, din perspectivă istorică, reperele cele mai remarcabile ce au avut funcții de călăuze geopolitice, culturale și morale în conturarea identităților naționale colective din țările Europei Central-Răsăritene, acest lucru fiind valabil și pentru Lituania. Această identitate „civilizațională” a unit elitele politice și societatea lituaniană în procesul de apropiere de Occident și Europa demarat după colapsul Uniunii Sovietice. Problematica pe care o ridică acest articol este în ce măsură apartenența la Uniunea Europeană de la 1 mai 2004 a avut consecințe asupra redefinirii „Europei” și a „Rusiei” ca vechi ingrediente substanțiale ale identității colective a lituanienilor. Articolul realizează o cercetare bazată pe analiza discursului public național din cinci ziare lituaniene din anii 2004-2007, cuprinzând un interval de trei ani de apartenență la U.E. și N.A.T.O.
Principalul rezultat al cercetării este concluzia că rolul Rusiei în identitatea colectivă lituaniană nu s-a schimbat și continuă să fie perceput ca principala amenințare. Potrivit acestei percepții, Rusia a început să pătrundă treptat în economia lituaniană (în special în sectorul energetic) și pe nevăzute a pornit a avea un impact asupra partidelor și a elitei politice. Pe de altă parte, rolul tradițional al Europei se transformă treptat din imaginea unui paradis „mitic” în direcția unei înțelegeri mai critice cu privire la divizarea acesteia și la statele membre egoiste. Deja parte componentă a U.E. și a N.A.T.O., Lituania trebuie să găsească un echilibru între reținerea câteodată a occidentalilor nefavorabili de a înțelege situația și de a acorda ajutor împotriva Rusiei și puterea economică pe care aceasta din urmă o proiectează ca instrument politic împotriva Lituaniei atât pe arena internațională cât și în politicile interne. Aceasta are ca rezultantă sentimentul de „pierdută și uitată” între Europa și Rusia. Totuși, Europa continuă să aibă o semnificație pozitivă în identitatea colectivă a lituanienilor, dar toate aceste tendințe din discursul public arată că statul și societatea abia au început să-și realizeze interesele și să învețe cum să abordeze principalele provocări prin cooperare cu U.E., constituindu-și o identitate europeană integratoare.
Keywords: Lithuania; national collective identity; public discourse; Central Eastern Europe; European Union; Russia, civilizational identity; integrational identity