Webs of Domination: The Eastern Baltic under the Geopolitical Grip of the Ribbentrop-Molotov Pact (1939–1940)

Silviu Miloiu

Valahia University of Targoviste, E-mail: silviu.miloiu(at)valahia.ro

DOI number: https://doi.org/10.2478/rjbns-2022-0010

Silviu Miloiu (2022), Webs of Domination: The Eastern Baltic under the Geopolitical Grip of the Ribbentrop-Molotov Pact (1939–1940). RJBNS 14(2), 39-66. DOI: 10.2478/rjbns-2022-0010.

*Abstract* The Ribbentrop-Molotov Pact, signed on August 23, 1939, and its secret additional protocol represented a defining moment in the geopolitical restructuring of Central and Eastern Europe on the eve of World War II. This agreement divided the region into spheres of influence between Nazi Germany and the Soviet Union, enabling both totalitarian powers to assert control over vast territories and populations. In the eastern Baltic region, the pact laid the groundwork for Soviet expansion, as Moscow initiated a systematic campaign of diplomatic pressure and military coercion to assert dominance over Estonia, Latvia, and Lithuania. This study examines the motivations and strategies underlying the Soviet Union’s actions in the Baltic region, highlighting the ideological and pragmatic dimensions of Stalin’s policy. While some Western historiography interprets the Soviet maneuvers as defensive geopolitical calculations, scholars from Central and Eastern Europe emphasize their imperialist nature, citing the devastating political, territorial, and cultural repercussions. By leveraging its enhanced position within the international power structure, the USSR enforced agreements such as the Mutual Assistance Pacts, effectively compromising the sovereignty of the Baltic states under the guise of mutual security. Through a critical analysis of historical narratives and archival sources, this article revisits the contentious legacy of the Ribbentrop-Molotov Pact, assessing its impact on the Baltic states and exploring the broader implications for the international order at the time.	Rezumat Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, împreună cu protocolul său secret adițional, a reprezentat un moment definitoriu în restructurarea geopolitică a Europei Centrale și de Est în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest acord a împărțit regiunea în sfere de influență între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, permițând ambelor puteri totalitare să își impună controlul asupra unor teritorii și populații vaste. În regiunea baltică de est, pactul a pregătit terenul pentru expansiunea sovietică, Moscova lansând o campanie sistematică de presiuni diplomatice și coerciție militară pentru a-și afirma dominația asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Studiul analizează motivațiile și strategiile care au stat la baza acțiunilor Uniunii Sovietice în regiunea baltică, evidențiind dimensiunile ideologice și pragmatice ale politicii lui Stalin. În timp ce o parte din istoriografia occidentală interpretează manevrele sovietice drept calcule geopolitice defensive, cercetătorii din Europa Centrală și de Est subliniază natura lor imperialistă, invocând consecințele politice, teritoriale și culturale devastatoare. Profitând de poziția sa consolidată în cadrul structurii internaționale de putere, URSS a impus acorduri precum Pactele de Asistență Mutuală, subminând efectiv suveranitatea statelor baltice sub pretextul securității comune. Prin intermediul unei analize critice a narațiunilor istorice și a surselor arhivistice, acest articol reevaluează moștenirea controversată a Pactului Ribbentrop-Molotov, examinând impactul său asupra statelor baltice și explorând implicațiile mai largi asupra ordinii internaționale din acea perioadă..
Keywords: Ribbentrop-Molotov Pact, Eastern Baltic region, Soviet expansionism, Nazi-Soviet relations, spheres of influence, Estonia, Latvia, Lithuania, Mutual Assistance Pacts.
CC BY-SA License (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0)