Digital resources in the Social Sciences and Humanities OpenEdition Our platforms OpenEdition Books OpenEdition Journals Hypotheses Calenda Libraries OpenEdition Freemium Follow us

The Transylvanian issue: Swedish perspectives (1944-1945)

Marian-Alin Dudoi
Independent Researcher, Email: marianalindudoi@yahoo.com

DOI number: 10.53604/rjbns.v9i1_3

Marian-Alin Dudoi (2017), The Transylvanian issue: Swedish perspectives (1944-1945). RJBNS 9(1), 27-39. DOI: 10.53604/rjbns.v9i1_3. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/05.-Dudoi.pdf

Abstract:
The study refers to the approaches of the Transylvanian issue expressed by the Swede Gustav Bolinder in a “Svensk Tidskrift” article, volume XXXI, no. 9 of 1944. The Armistice Agreement between Romania and the United Nations, signed on September 12/13, 1944, admitted that Transylvania or most of this province to be reassigned to Romania. Suddenly, the Transylvanian issue had become one of the headlines in the world. Gustaf Bolinder, who had traveled in Romania in 1943, supported the Romanian rights in a book and press articles, both in Swedish (the article referred to in this paper dates from Autumn 1944). Another Swede, namely Arvid Fredborg, wrote comments that mostly criticized Bolinder’s approaches. Bolinder’s views and Fredborg’s comments were dispatched by the USA Legation in Sweden to the State Department, in Washington DC, and studied by the author at the Central National Historical Archives of Romania, within the USA Microfilm Collection. As the Armistice Agreement between Hungary and the United Nations, signed on January 20, 1945, forbade any Hungarian claims on Transylvania only two choices remained: an independent Transylvania, an unrealizable project according to the United Nations but present in the international media, or its reintegration into Romania. The author considers that Bolinder’s synthesis mastered, among non-Romanians and non-Hungarians, the truth about Transylvanian interethnic relations at the end of World War II.

Rezumat:
Studiul se referă la analiza problemei transilvănene de către suedezul Gustaf Bolinder în articolul din “Svensk Tidskrift”, volumul XXXI, nr. 9 din 1944. Convenția de Armistițiu dintre România și Natiunile Unite, încheiată în 12/13 septembrie 1944, a prevăzut ca Transilvania sau cea mai mare parte a ei să fie reunificată cu România. Deodată, problema transilvăneană devenise un subiect de știri în lume. Gustaf Bolinder, care călătorise în România în 1943, a susținut drepturile României într-o lucrare și în articole de presă, toate în limba suedeză (articolul, la care ne referim, datează din toamna anului 1944). Un alt suedez, numit Arvid Fredborg, a criticat de regulă analiza lui Bolinder. Opiniile lui Bolinder și comentariile lui Fredborg au fost înaintate de Legația S.U.A. din Suedia Departamentului de Stat, în Washington DC, și studiate de autor la Arhivele Naționale Istorice Centrale ale României, în cadrul Colecției de Microfilme S.U.A. Deoarece Convenția de Armistițiu dintre Ungaria și Națiunile Unite, încheiată în 20 ianuarie 1945, nu a permis dreptul Ungariei de a avea pretenții la Transilvania, au rămas două variante: o Transilvanie independentă, proiect nerealizabil datorită opoziției Națiunilor Unite, dar prezent în presa internațională, și reunificarea cu România. Autorul consideră că sinteza lui Bolinder a relevat cel mai bine, printre cei care nu erau români sau maghiari, adevărul despre relațiile interetnice în Transilvania la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Keywords: Hungary, Gustaf Bolinder, Arvid Fredborg, Transylvania, Romania, World War II

https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/05.-Dudoi.pdf