Ramojus Kraujelis
Vilnius University, Faculty of History, E-mail: Ramojus.Kraujelis@if.vu.lt
Doi number: 10.53604/rjbns.v2i1_8
This paper has been presented at the First International Conference on Nordic and Baltic Studies in Romania: Romania and Lithuania in the Interwar International Relations: Bonds, Intersections and Encounters hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Târgoviste, May 19-21, 2010.
Abstract:
The fate of Lithuania and Romania as well as future of the whole Central and Eastern European region was determined in the years of the Second World War. The common origin of their tragic and painful history was the Molotov-Ribbentrop Pact – the secret deal between Soviet Union and Nazi Germany, which divided Central and Eastern Europe between two totalitarian regimes. In June 1940 the threeBaltic States and a part of Romaniawere directly occupied and annexed by the Soviet Union.The main objective of this paper is to identify, analyze and compare the attitudes of the United States and Great Britain with respect to the annexation of the Baltic Statesand the Romania territory and discussed the post-war future reserved to them. During the early years of the Second Word War (1940-1942) few interesting international discussions about possible post-war arrangement plans existed. The analysis of the Western attitude would enable us togive answers to certain questions: What could have been done by the Western states for the benefit of Central and Eastern European region; what have they,in fact, done and what did they avoid doing? The year 1943 witnessed the consolidationof the Western attitude with regard to Soviet Union’s western borders, whichresulted in the fundamental fact that Moscow did not intend to retract its interests in the Baltic States, Eastern Poland, North Bucovina and Bessarabiawhile the West did not intend to fight for these territories. Considering the fact that at the Teheran conference (1943) the Western states agreed upon turningthe Baltic states into a Soviet interest sphere, the United States and Britain entered the Yalta conference (1945) with no illusions as to the fate of Central and Eastern Europein general.
Rezumat:
Soarta Lituaniei şi a României, ca şi viitorul întregii Europe Centrale şi de Răsărit, a fost hotărâtă în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Cauza comună a acestei istorii tragice şi dureroase a fost Pactul Molotov-Ribbentrop şi anexa sa secretă – înţelegerea dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă care a pus capăt păcii din perioada interbelică şi a împărţit Europa Centrală şi deRăsărit între două regimuri totalitare. În iunie 1940 cele trei State baltice,precum şi o parte a României, au fost ocupate şi anexate în mod direct de Uniunea Sovietică. Principalul obiectiv al acestui articol este identificarea, analiza şi compararea atitudinilor Statelor Unite şi ale Marii Britanii – acele puteri occidentale care reprezentau punctul de vedere al democraţiilor occidentale şiabordau viitorul postbelic – cu privire la anexarea Ţărilor baltice şi a teritoriului românesc. În primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial (1940-1942) au existat puţine discuţii interesante cu privire la aranjamentele postbelice. Analiza atitudinii occidentale ne va permite să dăm răspunsuri la câteva întrebări: ce ar fi putut fi făcut de statele occidentale în beneficiul regiunii EuropeiCentrale şi Răsăritene?; ce au făcut acestea în realitate şi ce au evitat săfacă? Anul 1943 afost martorul consolidării atitudinii occidentale cu privire la frontierele occidentale ale Uniunii Sovietice, ceea ce a avut ca efect următoarea atitudine fundamentală clară şi expresă: Uniunea Sovietică nu intenţiona să-şi retracteze interesul său în ceea ce priveşte Ţările baltice, Polonia de est, Bucovina denord şi Basarabia, în vreme ce Vestul nu intenţiona să lupte pentru aceste teritorii. Având în vedere faptul că în cadrul Conferinţei de la Teheran (1943) statele occidentale au atribuit Ţările baltice sferei de interes sovietice, Statele Unite şi Marea Britanie au mers la Conferinţa de la Yalta (1945) fără a-şi face iluzii cu privire la soarta Europei Centrale şi de Răsărit, în general.
Keywords: international politics, the Second WorldWar, Lithuania, Romania, Baltic states,Great Powers
Full text in pdf: https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/10.Kraujelis.pdf
