The „soft” borders in the Baltic Sea Region, 1905-1940 (I)

Silviu Miloiu

Valahia University of Targoviste, E-mail: silviu.miloiu@valahia.ro

DOI number: https://doi.org/10.53604/rjbns.v13i2_5

Silviu-Marian Miloiu (2021), The „soft” borders in the Baltic Sea Region, 1905-1940 (I). RJBNS 13(2), 85-120. DOI: 10.53604/rjbns.v13i2_5. https://balticnordic.hypotheses.org/the-soft-borders-in-the-baltic-sea-region-1905-1940-i

https://orcid.org/0000-0002-0472-4212

Abstract Rezumat
Borders as imaginary or physical lines that serve as elements of separation (exclusion) and unification (inclusion) are widely discussed in fields such as history, international relations theory, international relations history, strategic studies, political science, and political geography, to name a few. Recent advances in the study of border problems have reshaped the conventional research paradigm in the fields of geography and political geography. This is why, in a study on the contemporary meanings of borders co-authored by numerous famous European and North American academics, an analysis of research paradigms, concepts, and future perspectives in border studies is offered. Corey Johnson and Reece Jones see borders as a complicated network of political, social, and cultural influences as long as sovereign states dominate the planet. This article will conduct an empirical examination of the Baltic Sea region’s limits during the interwar period. It considers the complexities of borders as a twinning of political, social, cultural, economic, and psychological processes and occurrences, practically all of which are connected to a manifestation of power in its “hard” component. It is referred to as a “hard” border, pointing to the ones that divided Poland from Lithuania, or the Soviet Union from the Baltic States and the rest of the world, and as a “soft” or even “the softest” border, referring to the boundaries of the Scandinavian states during the same time period. As a complement to national ideologies, the notion of political and surveillance checkpoints would be an extension of Anssi Paasi’s dual vision of discursive and emotional spaces (encompassing acquisition, exclusion, protection, love, hate, and violence). Liam O’Dowd’s case for the need of understanding the history of state-building processes is compelling. While our study will concentrate on state and supranational processes, it will also examine border-related activities at the local and regional levels.Granițele ca linii imaginare sau fizice care servesc ca elemente de separare (excludere) și unificare (includere) sunt discutate pe larg în domenii precum istoria, teoria relațiilor internaționale, istoria relațiilor internaționale, studiile strategice, știința politică și geografia politică, pentru a numi numai câteva. Progresele recente în tematica studiilor de frontieră au remodelat paradigma de cercetare convențională în domeniile geografiei și geografiei politice. Acesta este motivul pentru care, într-o abordare despre semnificațiile contemporane ale granițelor, în colaborare cu numeroși cercetători celebri europeni și nord-americani, a fost realizată o analiză a paradigmelor de cercetare, conceptelor și perspectivelor de viitor în studiile de frontieră. Corey Johnson și Reece Jones consideră granițele ca pe o rețea complicată de influențe politice, sociale și culturale atâta timp cât statele suverane domină planeta. Acest articol va proceda la o examinare empirică a frontierelor din regiunea Mării Baltice în perioada interbelică. Vom privi complexitatea granițelor ca pe o îngemănare a structurilor, proceselor și evenimentelor politice, sociale, culturale, economice și psihologice, toate acesta fiind conectate la o manifestare a puterii în componenta sa „dură”. Sunt denumite granițe „dure” cele care despărțeau Polonia de Lituania sau Uniunea Sovietică de țările baltice și restul lumii, și granițe „soft” cele ale națiunilor scandinave în aceeași perioadă de timp. Ca un complement al ideologiilor naționale, noțiunea de puncte de control politice și de supraveghere ar fi o extensie a viziunii duale a lui Anssi Paasi asupra spațiilor discursive și emoționale (cuprinzând achiziție, excludere, protecție, iubire, ură și violență). Argumentul lui Liam O’Dowd cu privire la nevoia de a înțelege istoria proceselor de construire a statului este convingător. Deși studiul nostru se va concentra asupra proceselor statale și supranaționale, va examina și activitățile legate de frontieră la nivel local și regional.
Keywords: Baltic Sea Region, 20th century, discursive and emotional boundaries, soft borders, hard borders
CC BY-SA License (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0)

Full text in pdf: https://balticnordic.hypotheses.org/the-soft-borders-in-the-baltic-sea-region-1905-1940-i

Search OpenEdition Search

You will be redirected to OpenEdition Search