Kari Alenius
University of Oulu, E-mail: kari.alenius@oulu.fi
DOI number: 10.53604/rjbns.v8i2_3
Kari Alenius (2016), The people’s expectations of good governance in German-occupied Estonia, 1941–1944. RJBNS 8(2), 25-46. DOI: 10.53604/rjbns.v8i2_3. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/05.-Alenius-1.pdf
Acknowledgements
This paper has been presented at the Seventh International Conference on Baltic and Nordic Studies in Romania, Good governance in Romania and the Nordic and Baltic countries, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies and Nicolae Iorga Institute of History of the Romanian Academy, București, 24-25 November, 2016.
Abstract:
This paper aims to explain why certain elements were present in the expectations of the Estonian people and how, in the end, Estonians perceived the activities of German administration. On the basis of the analysis it is evident that a few central elements were distinguishable. The expectations consisted of several universal elements while others derived their roots from local and time-specific conditions and the history of Estonian-German relations. Similarly, there were remarkable divergences as to how different levels and parts of administration were perceived by the local population. For instance, the highest German representative in Estonia, Generalkommissar Karl-Siegmund Litzmann was seen in a different light than the rest of the administration and different hopes were placed on him. The course of war also brought along changes in opinion and mood of the Estonians.
The source material of this study mainly consists of the surveillance reports of the German Security Police and other relevant documents of the German occupation administration, including those of the Estonian Self-Administration. Revealing examples of both good and bad governance exist in the original material.
Rezumat:
Lucrarea urmărește să explice de ce au existat anumite elemente în așteptările poporului estonian și cum au perceput estonienii, în cele din urmă, activitățile administrației germane. Pe baza analizei efectuate devine evident că s-au distins câteva trăsături centrale. Așteptările au integrat mai multe teme universale, în timp ce altele și-au derivat rădăcinile din condițiile locale și specifice momentului dat și istoriei relațiilor estoniano-germane. În mod similar, au existat divergențe importante în ceea ce privește modul în care diferite niveluri și aspecte ale administrației au fost percepute de populația locală. De exemplu, cel mai înalt reprezentant german din Estonia, Generalkommissar Karl-Siegmund Litzmann, a fost văzut într-o lumină diferită de restul administrației și s-au pus speranțe diferite în el. Cursul războiului a adus, de asemenea, schimbări în opinia și starea de spirit a estonienilor.
Materialul sursă al acestui studiu constă, în principal, din rapoartele de supraveghere ale Poliției de Securitate germane și din alte documente relevante ale administrației de ocupație germane, inclusiv ale Autoguvernării Estoniene. Exemple elocvente de bună și rea guvernare coexistă în documentele de arhivă.
Keywords: Estonia, German occupation, World War II, governance, ethnic relations, images
