The family tree – a challenge for multicultural learning: some aspects of Swedish, Serbian and Bulgarian kinship terminology

Sabira Ståhlberg
Independent scholar,
E-mail: sabirien (at) pm.me

Dorijan Hajdu
University of Belgrade,
E-mail: dorijan.hajdu (at) fil.bg.ac.rs

DOI number: 10.53604/rjbns.v13i1_5

Sabira Ståhlberg, Dorijan Hajdu (2021), The family tree – a challenge for multicultural learning: some aspects of Swedish, Serbian and Bulgarian kinship terminology. RJBNS 13(1), 95-126. DOI: 10.53604/rjbns.v13i1_5. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2022/01/07.Stahlberg_Haydu.pdf

Abstract	Rezumat
To discover the essential differences in cultural and linguistic patterns of a certain society, we need to look no further than to the most common relations of all – those between family members. When studying, working and living in, or for instance marrying into another culture, we must not only learn, but also acquire and utilise a whole new set of relationships and terms in order to be able to function and communicate. Without this knowledge we will quickly encounter a multitude of social difficulties in the other environment. On a deeper level, if we follow the assumption that a language is the mirror of its culture, and that language also influences culture, the linguistic terms designating family relations present a number of interesting phenomena, such as: which relations occupy the centre of importance in the society; the concept and understanding of a core family; which family relations are considered “worth” having a term for, and thus meaningful to keep up; the relations after a crisis, for instance a divorce; and several more, including the transfer of family relations to friendship and business contacts. This qualitative pilot study discusses some important aspects of family relations from the perspectives of Swedish-language (Sweden and Swedish-speakers in Finland) family terminology, in comparison with Serbian and Bulgarian. The study also includes a Serbian-language survey about kinship terms, and it raises questions about further research into cultural and social patterns and connotations reflected in kinship terminology. Social and cultural differences specifically between the Serbian and Swedish spheres are highlighted; the Bulgarian and Swedish-speaking terminologies in Finland are used here mainly as references and for comparative purposes. The study combines different scientific fields in mapping out some aspects of cognitive, social and cultural patterns. It emphasises the importance and necessity of multilingual and multicultural learning instead of foreign language and culture learning, and shows some of the pitfalls and possibilities students of languages and cultures encounter when learning new kinship concepts and terms.	Pentru a identifica diferențele esențiale dintre modelele culturale și lingvistice ale unei anumite societăți, nu trebuie să ne uităm mai departe decât la cele mai obișnuite relații – cele dintre membrii familiei. Când studiem, lucrăm și trăim, sau de exemplu ne căsătorim într-o altă cultură, nu trebuie doar să învățăm, ci și să dobândim și să folosim un set complet nou de relații și termeni pentru a putea funcționa și comunica. Fără aceste cunoștințe ne vom confrunta rapid cu o multitudine de dificultăți sociale în mediul de inserție. La un nivel mai profund, dacă pornim de la premisa că o limbă este oglinda culturii sale, iar limba influențează și cultura, termenii lingvistici care desemnează relațiile de familie prezintă o serie de fenomene interesante, precum: ce relații ocupă poziția centrală în societate; conceptul și înțelegerea familiei de bază; care relații de familie sunt considerate a avea „meritul” pentru a le fi alocat un termen specific și care sunt, prin urmare, important de întreținut; relațiile după o criză, de exemplu un divorț; și multe altele, inclusiv transferul relațiilor de familie la prietenie și contacte de afaceri. Acest studiu pilot calitativ abordează câteva aspecte importante ale relațiilor de familie din perspectiva terminologiei familiei în limba suedeză (Suedia și vorbitorii de suedeză în Finlanda), în comparație cu limbile sârbă și bulgară. Studiul include, de asemenea, un sondaj în limba sârbă despre termenii de rudenie și ridică o serie de întrebări pentru cercetări ulterioare privind modelele și conotațiile culturale și sociale reflectate în terminologia de rudenie. Sunt evidențiate diferențele sociale și culturale, în special între limba sârbă și cea suedeză; terminologiile de limbă bulgară și suedeză din Finlanda sunt folosite aici în principal ca referințe și în scopuri comparative. Studiul combină diferite domenii științifice pentru cartografierea unor aspecte ale modelelor cognitive, sociale și culturale. Acesta subliniază importanța și necesitatea învățării multilingve și multiculturale în locul învățării limbilor și culturii străine, și arată unele dintre capcanele și posibilitățile pe care le întâmpină cei care studiază limbile și culturile atunci când învață concepte și termeni noi de rudenie.

Abstract

Rezumat

To discover the essential differences in cultural and linguistic patterns of a certain society, we need to look no further than to the most common relations of all – those between family members. When studying, working and living in, or for instance marrying into another culture, we must not only learn, but also acquire and utilise a whole new set of relationships and terms in order to be able to function and communicate. Without this knowledge we will quickly encounter a multitude of social difficulties in the other environment. On a deeper level, if we follow the assumption that a language is the mirror of its culture, and that language also influences culture, the linguistic terms designating family relations present a number of interesting phenomena, such as: which relations occupy the centre of importance in the society; the concept and understanding of a core family; which family relations are considered “worth” having a term for, and thus meaningful to keep up; the relations after a crisis, for instance a divorce; and several more, including the transfer of family relations to friendship and business contacts.
This qualitative pilot study discusses some important aspects of family relations from the perspectives of Swedish-language (Sweden and Swedish-speakers in Finland) family terminology, in comparison with Serbian and Bulgarian. The study also includes a Serbian-language survey about kinship terms, and it raises questions about further research into cultural and social patterns and connotations reflected in kinship terminology. Social and cultural differences specifically between the Serbian and Swedish spheres are highlighted; the Bulgarian and Swedish-speaking terminologies in Finland are used here mainly as references and for comparative purposes. The study combines different scientific fields in mapping out some aspects of cognitive, social and cultural patterns. It emphasises the importance and necessity of multilingual and multicultural learning instead of foreign language and culture learning, and shows some of the pitfalls and possibilities students of languages and cultures encounter when learning new kinship concepts and terms.

Pentru a identifica diferențele esențiale dintre modelele culturale și lingvistice ale unei anumite societăți, nu trebuie să ne uităm mai departe decât la cele mai obișnuite relații – cele dintre membrii familiei. Când studiem, lucrăm și trăim, sau de exemplu ne căsătorim într-o altă cultură, nu trebuie doar să învățăm, ci și să dobândim și să folosim un set complet nou de relații și termeni pentru a putea funcționa și comunica. Fără aceste cunoștințe ne vom confrunta rapid cu o multitudine de dificultăți sociale în mediul de inserție. La un nivel mai profund, dacă pornim de la premisa că o limbă este oglinda culturii sale, iar limba influențează și cultura, termenii lingvistici care desemnează relațiile de familie prezintă o serie de fenomene interesante, precum: ce relații ocupă poziția centrală în societate; conceptul și înțelegerea familiei de bază; care relații de familie sunt considerate a avea „meritul” pentru a le fi alocat un termen specific și care sunt, prin urmare, important de întreținut; relațiile după o criză, de exemplu un divorț; și multe altele, inclusiv transferul relațiilor de familie la prietenie și contacte de afaceri.
Acest studiu pilot calitativ abordează câteva aspecte importante ale relațiilor de familie din perspectiva terminologiei familiei în limba suedeză (Suedia și vorbitorii de suedeză în Finlanda), în comparație cu limbile sârbă și bulgară. Studiul include, de asemenea, un sondaj în limba sârbă despre termenii de rudenie și ridică o serie de întrebări pentru cercetări ulterioare privind modelele și conotațiile culturale și sociale reflectate în terminologia de rudenie. Sunt evidențiate diferențele sociale și culturale, în special între limba sârbă și cea suedeză; terminologiile de limbă bulgară și suedeză din Finlanda sunt folosite aici în principal ca referințe și în scopuri comparative. Studiul combină diferite domenii științifice pentru cartografierea unor aspecte ale modelelor cognitive, sociale și culturale. Acesta subliniază importanța și necesitatea învățării multilingve și multiculturale în locul învățării limbilor și culturii străine, și arată unele dintre capcanele și posibilitățile pe care le întâmpină cei care studiază limbile și culturile atunci când învață concepte și termeni noi de rudenie.

Keywords: Bulgarian, cultural comparison, cultural patterns, family structures, Finland-Swedish, kinship terminology, language learning, multicultural learning, multilingual learning, Serbian, Swedish

CC BY-SA License (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0)

This paper has been presented at the Twelve International Conference on Baltic and Nordic Studies in Romania: ReThinking multiculturalism, multilingualism and cultural diplomacy in Scandinavia and the Baltic Sea Region, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, May 27–28, 2021.

Full text in pdf: https://balticnordic.hypotheses.org/files/2022/01/07.Stahlberg_Haydu.pdf