The European who came back: Kurdish refugees in Finland

Adél Furu

Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, E-mail: furuadel@yahoo.com

DOI number: 10.53604/rjbns.v11i1_6

Adél Furu (2019), The Europeans who came back: Kurdish refugees in Finland . RJBNS 11(1), 89-100. DOI: 10.53604/rjbns.v11i1_6. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2019/10/08.-Furu.pdf

Abstract	Rezumat
This article examines the extent to which cultural continuity represents the Kurdish immigrants living in Finland and concentrates on those cultural practices and traditions of the Finnish society that seem difficult to be accepted by the Kurdish immigrants. The research questions addressed in this study are as follows: To what extent the new Kurdish refugees, as members of a non-Western culture, remain static and traditional? Do they resent the Nordic values or on the contrary, they try to conform the Finnish values? We will examine whether, at least related to some aspects of the Kurdish tradition, we can speak about the death of the tradition or it is premature to declare that. The present study wants to give an overview of the kind of Kurdish folk tradition that lives in Finland and of the nature of the Kurdish individuals’ relationship to their own cultural experience. We examine if the members of the Kurdish community living in Finland have learnt to act according to the standards of behaviour required by the Finnish society or the practices adopted by them differ from how the people of Finnish background behave. In many cases, adult Kurdish individuals bring their own culture to Finland but it is often the culture of violence that goes with them to the new country. Methodologically I rely on cultural, migration and social life studies in this article. In addition, I attend to identity and family studies.	Acest articol examinează măsura în care continuitatea culturală reprezintă imigranții kurzi care trăiesc în Finlanda, și se concentrează asupra acelor practici și tradiții culturale ale societății finlandeze care par dificil de acceptat de către imigranții kurzi. Întrebările de cercetare abordate în acest studiu sunt următoarele: În ce măsură noii refugiați kurzi, ca membri ai unei culturi non-occidentale, rămân statici și tradiționali? Se opun valorilor nordice sau, dimpotrivă, încearcă să se conformeze valorilor finlandeze? Vom examina dacă, cel puțin în legătură cu unele aspecte ale tradiției kurde, putem vorbi despre moartea tradiției sau este prematur să declarăm acest lucru. Prezentul studiu dorește să ofere o imagine de ansamblu a tipului de tradiție populară kurdă care trăiește în Finlanda și a naturii relației indivizilor kurzi cu propria lor experiență culturală. Studiem dacă membrii comunității kurde care trăiesc în Finlanda au învățat să acționeze în conformitate cu standardele de comportament cerute de societatea finlandeză, sau practicile adoptate de aceștia diferă de modul în care se comportă poporul finlandez. În multe cazuri, indivizii kurzi adulți își aduc propria cultură în Finlanda, dar adesea este cultura violenței care-i însoțește în noua țară. Din punct de vedere metodologic, mă bazez pe studii culturale, migraționale și sociale în acest articol. În plus, apelez la studiile de identitate și de familie.
Keywords: Kurdish refugees; Finland; conforming or resenting the Finnish values; culture of violence; integration
CC BY-SA License (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0)
This paper has been presented at the 10th International Conference on Baltic and Nordic Studies in Romania entitled Dissent versus Conformism in the Nordic, Baltic and Black Sea Areas, “Ovidius” University of Constanţa, 6-8 June 2019.