The entry of the boyars

Steinar Lone
Freelance translator and writer, E-mail: s.lone@vikenfiber.no

Acknowledgements
This paper was presented in a slightly different form, with more illustrations, at the Sixth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania Historical memory, the politics of memory and cultural identity: Romania, Scandinavia and the Baltic Sea Region in comparison, organized by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Faculty of History and Political Sciences of Ovidius University of Constanța and International Summer School of The University of Oslo, Norway, May 22-23, 2015. Supported by a grant from Iceland, Liechtenstein and Norway, The EEA Fund for Bilateral Relations, contract no. 910/20.03.2015.

Abstract:
In 1893, the Norwegian composer Johan Halvorsen, who had just been appointed as musical director at the theatre Den Nationale Scene in Bergen, received an offer. An offer to become professor at the Conservatory of Music in Bucharest, and head of a quartet. The pay was much higher than the one he had just accepted in Bergen. He was intrigued and flattered. He eventually turned down the offer, but not before having found out more about this far, but still European country. What he found out inspired him to write a march, The Entry of the Boyars, which has become one of the most beloved and popular pieces of Norwegian classical music. This story is used as a point of departure for a survey of Romanian history in the 1800s, a time when society and private life underwent thorough changes. To quote the writer Radu Rosetti, “I do not think that there is any other country in which all public and private life changed so rapidly and thoroughly as with us, and even more all traces of a past so relatively recent disappeared some completely and quickly as by us.”

Rezumat:
În 1893, compozitorul norvegian Johan Halvorsen, ce tocmai fusese numit director muzical la Den Nationale Scene în Bergen, a primit o ofertă. O ofertă de a deveni profesor la Conservatorul de Muzică din București și conducător al unui cvartet. Salariul era mult mai mare decât cel pe care tocmai îl acceptase la Bergen. A fost surprins și flatat. A respins în cele din urmă propunerea, dar nu înainte de a afla informații suplimentare despre această țară îndepărtată, dar totuși europeană. Ceea ce a aflat a servit ca sursă de inspirație pentru scrierea unui marș, Intrarea boierilor, care a devenit una dintre cele mai iubite și mai populare piese de muzică clasică norvegiană. Această poveste este folosită ca punct de plecare pentru un studiu asupra istoriei românești în anii 1800, perioadă în care societatea și viața privată au traversat schimbări substanțiale. Pentru a-l cita pe scriitorul Radu Rosetti, „Nu cred să fie altă ţară în care toată viaţa publică şi privată să se fi schimbat mai repede şi mai desăvârşit decât la noi şi mai ales în care orice urmă a unui trecut, relativ foarte apropiat, să se fi stins atât de complet şi de repede ca la noi.”

Keywords: Norway cultural history; Romanian cultural history; Norwegian-Romanian connections

https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/06.-Lone-1.pdf