Costel Coroban
Valahia University of Târgovişte & Ovidius University of Constanța, Email: coroban.costel@gmail.com
DOI number: 10.53604/rjbns.v5i2_6
Cite: Costel Coroban (2013), Some linguistic remarks regarding Romanian Viking Studies. RJBNS 5(2), 119-144. DOI: 10.53604/rjbns.v5i2_6. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/08.-Coroban.pdf
Acknowledgments
This paper has been presented at the Fourth International Conference on Nordic and Baltic Studies „Empire-building and Region-building in the Baltic, North and Black Sea Areas”, in Constanta, Romania, May 24-26, 2013.
Abstract:
In Romania there is no academic program dedicated entirely to the study of the Viking period in Scandinavia and Europe, but Romanian historiography can still boast with a decent number of monographs, translations and studies relating to early medieval Northern Europe. The concern of the present study is that of offering a general view on the language variations used by Romanian historians or translators when referring to certain Viking historical characters, rituals, artefacts or any other aspects regarding the history of the Norsemen. One of the first terms that ought to be considered by this study is the Old Norse word “viking” (used in runic inscriptions in contexts such as the verbal group “fara í víking” – meaning “to go on a raid”, “to go a-viking”). The complexity of translating this verbal structure into Romanian comes from the difficulty of turning the borrowed ethnonym “Viking” into a verbal phrase. Thus, it has been rendered as “a merge in expediţie vikingă”/”going on a Viking [+fem. desinence] expedition”. The only downside of using this phrase is that it might imply pleonasm since the Romanian noun “viking” already refers to raids and seafaring activities. Other authors have instead proposed the translation of “cineva care face un înconjur”/”somebody who goes on an expedition”, or simply “care e departe de casă”/”someone away from home”. But a royal saga also tells us about a noble who was “stundum í kaupferdum en stundum í víkingu” which is translated into Romanian as “în acelaşi timp în călătorie de afaceri şi în expediţie vikingă [at the same time in business trip and in viking expedition]”. The translation of í víking as “a merge în expediţie viking [going on a viking expedition]” also appears. In the translation of Frans G. Bengtsson’s well know The Long Ships, going a-viking is translated into Romanian as “seceriş [reaping], incursiune de jaf [raid for plundering]”, which is interestingly the only identifiable metaphor for this activity. Vikings also rarely appear as “wikingi” instead of the very common “vikingi” in Romanian translations.
Rezumat:
În România nu există niciun program academic dedicat integral studiului perioadei vikinge în Scandinavia şi Europa, dar istoriografia românească se poate lăuda cu un număr cel puţin decent de monografii, traduceri şi studii despre nordul Europei la începutul Evului Mediu. Studiul de faţă doreşte să ofere o imagine generală asupra variaţiilor de lexic din lucrările istorice româneşti sau din traducerile ce fac referire la istoria vikingilor sau la anumite personalităţi ori ritualuri, artefacte sau orice alte aspecte legate de istoria oamenilor nordului. Unul din primii termeni ce ar trebui luaţi în considerare este cuvântul „viking” din limba nordică veche (folosit în inscripţii runice cum ar fi grupul verbal „fara í víking” – însemnând „a merge intr-un raid”, sau forţat din punct de vedere gramatical şi lexical, „a merge în vikingie”). Complexitatea traducerii acestei structuri verbale în limba română vine din dificultatea transformării etnonimului împrumutat „viking” într-o structură verbală. Aşadar, a fost tradus ca „a merge în expediţie vikingă”. O problemă a constitui-o conotaţie cuvântului „viking” în limba română, care deja include sensul de activitate de raid pe mare sau pe uscat, astfel că „expediţie vikingă” poate constitui un pleonasm. Alţi autori au folosit în schimb traducerea de „cineva care face un înconjur”, sau, mai simplu, „cineva care e departe de casă”. O saga regală ne pomeneşte despre un nobil care era „stundum í kaupferdum en stundum í víkingu”, „în acelaşi timp în călătorie de afaceri şi în expediţie vikingă”. Traducerea lui „í víking” ca „a merge în expediţie viking” apare de asemenea (se observă, aici, lipsa desinenţei de feminin în formula „expediţie viking”). În traducerea binecunoscutului roman al lui Frans G. Bengtsson în limba română, a merge în expediţie vikingă este tradus ca „seceriş, incursiune de jaf”, ceea ce reprezintă singura metaforă identificabilă pentru aceste termen. Demonimul „vikingi” mai apare în mod rar şi ca „wikingi” în loc de varianta anterioară foarte răspândită, cu „v”.
Keywords: Viking studies, Romania, translations, Edda, Old Norse
