Ioana-Andreea Mureșan
Babeș-Bolyai University, Department of Scandinavian Languages and Literatures, Email: ioana.muresan (at) lett.ubbcluj.ro
Raluca Pop
Babeș-Bolyai University, Department of Socio-Humanistic Sciences Didactics, Email: raluca.petrus (at) ubbcluj.ro
DOI number: 10.53604/rjbns.v12i2_7
Ioana-Andreea Mureșan, Raluca Pop (2020), SKAM – The Language Terminator (Språkterminatoren)? Norwegian, English and Global Success. RJBNS 12(2), 117-135. DOI: 10.53604/rjbns.v12i2_7. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2020/12/09.-Muresan-Pop.pdf
| Abstract Language has both a social and a cultural significance for a community of speakers. It inevitably undergoes constant changes in order to adapt to the requirements of a particular discursive practice (spoken or written communication, face-to-face or online communication, specialized language, etc.). In addition to this, language is externally influenced by the borrowing of loanwords. Focusing on anglicisms in Norwegian, this paper analyses the use of borrowings and of code-switching in the informal speech of teenagers as it is depicted in the Norwegian teen drama web series ‘Skam’. The gradual acknowledgment of English as an international language paved the way in Norway for the acceptance of this foreign language in various domains, especially in the academia, as a tool for increasing exposure and for internationalization practices. Due to the constant exposure to English both in the academic environment and in informal settings, younger generations in Norway tend to engage more often in language mixing and regard this international language as an essential part of their daily lives. The findings of this paper concluded that in addition to the use of anglicisms, two types of code-switching – inter-sentential and intra-sentential code-switching) – were identified in episodes 9 and 10, season 4, of ‘Skam’. In this line of thought, the use of anglicisms in ‘Skam’ and the code-switching performed are iconic for today’s teenagers, as it testifies for the dominance of the western culture in their daily lives, and explains, at least partly, the wide success of this drama series | Rezumat Limba are atât o importanță socială, cât și una culturală pentru o comunitate de vorbitori. Aceasta trece inevitabil prin schimbări constante pentru a se adapta cerințelor anumitor practici discursive (comunicare vorbită sau scrisă, față în față sau online, limbaj specializat etc.). Pe lângă acestea, limba este influențată din exterior de împrumutul de cuvinte. Concentrându-se pe anglicismele utilizate în limba norvegiană, această lucrare analizează utilizarea cuvintelor împrumutate și a practicii de code-switching în limbajul informal al adolescenților așa cum acestea apar în serialul norvegian pentru adolescenți Skam. Recunoașterea treptată a limbii engleze ca limbă internațională a pregătit calea în Norvegia pentru acceptarea acestei limbi străine în diferite domenii, în special în mediul academic, ca instrument pentru diseminare și pentru practicile de internaționalizare. Datorită expunerii constante la limba engleză atât în mediul academic, cât și în medii informale, generațiile mai tinere din Norvegia tind, tot mai des, să utilizeze ambele limbi și consideră limba engleză ca o parte esențială a vieții lor de zi cu zi. Rezultatele acestei lucrări au concluzionat că, pe lângă utilizarea anglicismelor, au fost identificate două tipuri de code-switching – între propoziții sau în interiorul unei propoziții) în episoadele 9 și 10, sezonul 4, din „Skam”. În această linie de gândire, utilizarea anglicismelor în „Skam” și a practicii de code-switching sunt emblematice pentru adolescenții de astăzi, fiindcă atestă dominanța culturii occidentale în viața lor de zi cu zi și explică, cel puțin parțial, succesul acestui serial. |
| Keywords: English; Norwegian; anglicisms; adolescent language; borrowing; code-switching; Skam |
| CC BY-SA License (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0) |
| This paper has been presented at the Eleventh International Conference on Baltic and Nordic Studies in Romania: ReThinking Europe in Scandinavia and the Baltic Sea region, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, May 28–29, 2020. |
Full text in pdf: https://balticnordic.hypotheses.org/files/2020/12/09.-Muresan-Pop.pdf
