Costel Coroban
“Valahia” University of Târgoviște, E-mail: coroban_costel@yahoo.com
DOI number: 10.53604/rjbns.v8i1_2
Costel Coroban (2016), Representations of political power in medieval Iceland: Íslendingabók. RJBNS 8(2), 7-24. DOI: 10.53604/rjbns.v8i2_2. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/04.-Coroban.pdf
Abstract:
This paper aims to analyse emblematic sources from the Golden Age of literature in High Medieval Iceland, such as Íslendingabók, from the point of view of the ideology of power, in order to compare the findings to those from other sources of the time. If in Norway towards the 13th century all power gravitated around the person of the King and the institution of the court, in Iceland the political situation from the assembly of the Alþingi in 930 up to the country’s annexation (1262) was wholly different, owing to the different political organization of the Old Icelandic Commonwealth (Þjóðveldið). The Icelandic political milieu has not been researched very extensively from the point of view of political ideology, as one of the pioneers of this approach, Jón Viðar Sigurðsson noted. There is much to be said on the subject of the worthiness of the Icelandic Family sagas as useful in describing the political ideology of power due to their role as both historical and literary sources. These skaldic texts were sponsored with specific purposes by rulers who understood how songs and stories could improve a leader’s position and prestige. As a similarity to the literature sponsored by the kings of Norway, the texts created in Iceland during the literary miracle of the Middle Ages had a greater importance for those chieftains who did not enjoy a strong position, who were either attempting to legitimate themselves as rulers of newly usurped positions, or who were threatened by stronger neighbouring rulers.
Rezumat:
Scopul acestei lucrări este de a analiza surse din Epoca de Aur a literaturii din Islanda medievală, cum ar fi Íslendingabók (Cartea Islandezilor) din punctul de vedere al ideologiei puterii, cu scopul comparării rezultatelor cu analize ale altor izvoare ale vremii. Dacă în Norvegia către sfârșitul secolului al 13-lea toată puterea politică gravita în jurul persoanei regelui și a instituției Curții regale, în Islanda situația politică de la întrunirea Althing-ului din anul 930 p.Chr. până la anexarea țării de către Norvegia (1262) a fost cu totul diferită. Aceasta s-a datorat organizării politice diferite a vechiului stat Islandez liber (Þjóðveldið). Mediul politic islandez din perioada Evului Mediu nu a fost cercetat amănunțit din punctul de vedere al ideologiei politice, după cum aprecia unul din pionierii acestei abordări, istoricul Jón Viðar Sigurðsson. Ar exista multe aprecieri de făcut în legătură cu oportunitatea utilizării unor surse cum ar fi saga de familii islandeze drept izvoare pentru identificarea unor elemente de ideologie politică, datorită rolului lor atât de sursă literară cât și istorică. Aceste texte scaldice au fost sponsorizate de către conducători care erau conștienți de puterea unor saga de a le mări prestigiul. Ca o asemănare cu literatura promovată de către regii Norvegiei, aceste texte create în Islanda în timpul miracolului literar al Evului Mediu aveau o importanță mult mai mare pentru acei șefi locali islandezi care nu beneficiau de o poziție politică prea puternică, aceștia încercând astfel să se legitimeze drept conducători ai unor fiefuri uzurpate, sau folosit puterea propagandistică a saga drept mijloc de apărare împotriva unor vecini amenințători.
Keywords: medieval Iceland, power, ideology, Bishop Gizzur, Ari froði
