Giuseppe Raudino
Hanze University of Applied Sciences, Groningen, Email: g.raudino@pl.hanze.nl
DOI number: 10.53604/rjbns.v7i2_8
Giuseppe Raudino (2015), Questions of transnational cinema: the Baltic case from culture to branding. RJBNS 7(2), 103-124. DOI: 10.53604/rjbns.v7i2_8. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/10.-Raudino.pdf
Abstract:
Although Baltic Cinema is nowadays acclaimed as an industry full of great potential, its international success is still dependent on – and limited by – some factors that are worth being explored. It is undeniable that huge efforts have been made in the past years with regards of cooperation beyond the national borders of the involved countries, promoting transnational productions, festivals and debates; though, it seems that Baltic Cinema as a unity, model, or even genre, is not yet achieved.
The paper aims to explore – starting from the cultural, economic and political diversity of the players – the reasons why the works produced within this area are not always perceived as parts of the same cinematographic paradigm. In fact, the idea of Baltic Cinema as a whole clashes with a plethora of different interpretations and perspectives, so that it is possible to distinguish in the first place between narrow and broad acceptations of the adjective Baltic and the geographical range it stands for. Furthermore, the paper presents a reflection on some concepts and common habits typical of the mainstream cinema industry, such as product placement, synergy, cross-media entertainment, in relation to their presence in the Baltic film production (or the lack thereof).
The ultimate goal of the paper is to provide the reader with some elements that might be useful to characterize, (re)define and come up with a preliminary idea about Baltic Cinema as a profitable, internationally appealing and unique brand.
Rezumat:
Deși Cinematografia Baltică este actualmente ovaționată ca o industrie cu un potențial însemnat, succesul său internațional este încă dependent și limitat de câțiva factori care merită să fie explorați. Este de netăgăduit faptul că au fost depuse eforturi uriașe în ultimii ani în vederea cooperării transfrontaliere, prin promovarea producțiilor, festivalurilor și dezbaterilor transnaționale; totuși, s-ar părea că nu s-a ajuns la o Cinematografie Baltică ca o unitate, un model și chiar ca un gen.
Această lucrare urmărește să exploreze – pornind de la diversitatea culturală, economică și politică a actorilor – motivele pentru care creațiile realizate în acest domeniu nu sunt întotdeauna percepute ca fiind parte componentă a aceleiași paradigme cinematografice. De fapt, întreaga idee a Cinematografiei Baltice se află în raport de antinomie cu pletora de interpretări și perspective diferite, așa că este necesar să distingem, în primă instanță, între interpretarea îngustă sau mai largă a adjectivului Baltic și dimensiunea geografică pe care o definește. În plus, lucrarea prezintă o reflecție asupra câtorva concepte și deprinderi tipice curentelor principale ale industriei cinematografice, precum plasarea produsului, sinergia, divertismentul cross-media în relație cu producția de film Baltică (sau absența acesteia).
Scopul final al lucrării este de a oferi cititorului câteva elemente care ar putea fi utile pentru a caracteriza, (re)defini și veni cu o idee preliminară despre Cinematografia Baltică ca un brand profitabil, atrăgător pe plan internațional și unic.
Keywords: Transnationalism, regionalism, branding, transnational cinema, Baltic cinema, Global cinema, regional cinema
