Power, ideology and piety in high medieval Norway: The King’s Mirror

Costel Coroban
“Valahia” University of Târgoviște, E-mail: coroban_costel@yahoo.com

Acknowledgements
This paper has been prepared with the financial support of the project “Quality European Doctorate – EURODOC”, Contract no. POSDRU/187/1.5/S/155450, project co-financed by the European Social Fund through the Sectoral Operational Programme “Human Resources Development” 2007-2013.

Abstract:
This paper explores the concepts of piety and power in the work entitled Konungs skuggsjá (King’s Mirror or Speculum Regale), a writing that dates from circa 1250 issued under King Hákon Hákonarson (1217-1263) of Norway and issued for the education of his son, King Magnús lagabœtir (1263-1280). Konungs skuggsjá is utilitarian and didactic, unlike other examples of literature such as saga. It is presented in the form of a dialogue between an authoritative “Father” and the “Son” and is presumably authored by one of the priests, monks or chaplains at the Norwegian court, given the extensive theological knowledge expressed in it. The text bears similar characteristics to other pieces of mirror literature that is characteristic to the High Middle Ages. Piety, which can be considered a universal value in medieval times, was also required of kings and of all men, as The Homily Book (Hómilíubók) of the time prescribed obedience as a vital ingredient for salvation. In his exploration of Norwegian kingship in the High Middle Ages, the scholar Hans Jacob Orning begins by highlighting the difference between Christian piety, in which nothing can be asked of God in return for servitude towards him, and the old pagan beliefs, wherein the gods were often addressed various requests at occasions such as sacrifices.

Rezumat:
Această lucrare explorează conceptele de pioșenie și putere în lucrarea intitulată Konungs skuggsjá (Oglinda regelui sau Speculum Regale), o scriere ce dateaza din jurul anului 1250 sub domnia regelui Hákon Hákonarson (1217-1263) al Norvegiei și scrisă în scopul educării fiului său, regele Magnús lagabœtir (1263-1280). Konungs skuggsjá este o operă utilitară și didactică, spre deosebire de alte lucrări care se încadrează în literatura de tip saga a acelor timpuri. Textul se prezintă în forma unui dialog dintre un tată autoritar și fiul său, și se pare că a fost scrisă de unul dintre preoții de la curtea norvegiană, având în vedere extinsele cunoștințe teologice prezentate în lucrare. Textul se aseamănă cu alte exemple de literatură de tip “oglinda principilor” caracteristice Evului Mediu dezvoltat. Pioșenia, o calitate umană considerată universală în perioada medievală, era cerută din partea oamenilor de rând cât și din partea regilor, după cum și Cartea de Omilii (Hómilíubók) a acelor timpuri recomanda supunerea drept o cerință a mântuirii. În abordarea sa asupra regalității norvegiene, istoricul Hans Jacob Orning începe prin a pune în evidență diferența dintre pioșenia creștinească, în care lui Dumnezeu nu i se poate cere nimic în schimbul supunerii față de acesta, și vechile credințe păgâne, în care zeilor li se solicitau în mod expres favoruri divine în cadrul unor ceremonii cum ar fi sacrificiile.

Keywords: power, ideology, medieval history, Norway, King’s Mirror

https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/04.Coroban-1.pdf