Florin Anghel
”Ovidius” University of Constanţa, Faculty of History and Political Sciences, Aleea Universităţii 1, Constanţa, 900470, Romania, e-mail: fl_anghel@yahoo.com
Doi number: 10.53604/rjbns.v2i2_4
Abstract:
The economic expression of the Romanian-Polish military and political alliance undoubtedly had to be represented by the rebirth of the Baltic-Pontic commercial road, as the flow of products coming into and towards the Polish space had been artificially directed, during the 19th century, as a result of understandable political and economic interests, towards the North and the Adriatic Seas, instead of the Baltic and Black Seas. A Polish commercial road towards the Balkans obviously comprised economic, financial and strategic components. One of them referred to building an alternative to the continental routes dominated by Germany (Rhine, Main, Danube); the aim was chiefly to break a dangerous monopoly in the region of Central Europe and the Baltic area. Foreign commerce on the two relations did not enjoy, in any period between the two world wars, a spectacular evolution and never reached an important point. The arguments are based on strictly economic and financial elements: 1. Romania and Poland produced largely the same type of merchandise: there were basically similar raw materials (cereal, coal, oil), the products had a very low degree of processing, and one could earn more and more assuredly with the export type-products on traditional markets (mainly Western Europe); 2. Even if there was a great interest in a partner or a product on the other market, the transport thereof took a very long time. Between Warsaw and Bucharest there was a simple, inefficient and unsafe railroad; there was no preoccupation in the ’20s for the revamping or modernizing of the transport and service infrastructure (telephone, telegraph, post) between the two states; 3. Last, but not least, although the two states had a great number of inhabitants – and, thus, an extremely important potential for buying and consumption – the potential was strongly handicapped by the standard of living. The scanty Polish projects and investments on the Baltic – Black Sea axis have completed – and have not influenced – the general frame of Romanian – Polish relations, essentially based on political, diplomatic and military interests.
Rezumat:
Expresia economică a alianţei politice şi militare româno-poloneze trebuia să fie reprezentată fără îndoială de renaşterea drumului comercial baltico-pontic din vreme ce fluxul de produse care se îndreptau sau plecau dinspre spaţiul polonez a fost îndreptat în mod artificial, în cursul sec. al XIX-lea, ca urmare a unor interese politice şi economice fireşti, către mările Nordică şi Adriatică în locul mărilor Baltică şi Neagră. Un drum comercial polonez către Balcani conţinea o dimensiune economică şi financiară, dar şi una strategică. Una dintre acestea avea în vederea construirea unei alternative la rutele continentale dominate de Germania (Rin, Main, Dunăre), obiectivul principal fiind acela de a sparge un monopol periculos în regiunea Europei Centrale şi în regiunea Mării Baltice. Totuşi, comerţul exterior în aceste două direcţii nu s-a bucurat în niciun moment din perioada situată între cele două războaie mondiale de o evoluţie spectaculoasă şi nu a ajuns la o cifră însemnată. Raţiunile sunt de natură strict economică şi financiară: 1. România şi Polonia produceau în mare măsură acelaşi tip de mărfuri: este vorba în principal de materiale prime similare (cereale, cărbune, petrol), produse cu un grad foarte scăzut de prelucrare, iar acestea se putea vinde mult mai sigur pe pieţe tradiţionale (în special Europa de Vest); 2. Chiar dacă a existat un interes mare pentru găsirea unui partener sau a unui produs pe piaţa celuilalt, transportul acestuia dura foarte mult. Între Varşovia şi Bucureşti a existat o cale ferată simplă, ineficientă şi nesigură. Nu a existat nicio preocupare în anii ’20, pentru modernizarea infrastructurii de transport şi de servicii (telefon, telegraf, post) între cele două state; 3. În fine, deşi cele două state au avut un număr mare de locuitori – şi, prin urmare, un potenţial extrem de important pentru cumpărare şi consum –, acest potenţial a fost puternic afectat de nivelul de trai. Puţinele proiecte şi investiţii poloneze pe axa Marea Baltică – Marea Neagră axa au completat – dar nu au influenţat – cadrul general al relaţiilor româno-poloneze, bazate în esenţă pe interesele politice, diplomatice şi militare.
Keywords: Baltic Sea, Black Sea, commercial roads, strategic axis, infrastructure, trade, common interests
