Roxana-Ema Dreve
Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, Email: dreveroxana@yahoo.com
DOI number: 10.53604/rjbns.v8i1_4
Roxana-Ema Dreve (2016), Norway’s political / linguistic / literary policies in the 1830s. RJBNS 8(1), 45-51. DOI: 10.53604/rjbns.v8i1_4. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/06.-Dreve.pdf
Acknowledgements
This paper has been presented at the Seventh International Conference on Baltic and Nordic Studies in Romania, Good governance in Romania and the Nordic and Baltic countries, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies and Nicolae Iorga Institute of History of the Romanian Academy, București, 24-25 November, 2016.
Abstract:
Up until 1814 Norway was a province governed from Copenhagen. After its defeat in the Napoleonic wars, Denmark was forced to give Norway to Sweden. On the political side, the direct results of these events were the establishment of the Norwegian state and the writing of the constitution. On the cultural and literary side, the union with Sweden created the condition for inquiries about national identity. But if Norway had a political identity, the foundation of a cultural identity took more time, mostly because of the lack of a unique, national language. This article focuses on some linguistic and political policies from the 1830s and their influence on literature. Important themes such as oral/written language, the conflicts between Henrik Wergeland and Johan Sebastian Welhaven, national/cultural identity, tradition/innovation will be analyzed.
Rezumat:
Până în anii 1814, Norvegia a fost o provincie guvernată din Copenhaga. După înfrângerea din Războiaele Napoleoniene, Danemarca a fost nevoită să cedeze Norvegia Suediei. Din punct de vedere politic, acest fapt a dus la înființarea statului norvegian și la redactarea și la semnarea constituției. Din punct de vedere cultural și literar, uniunea cu Suedia a creat condițiile optime pentru dezbaterea despre identitate națională. Dar dacă la acea vreme Norvegia avea o identitate politică, construirea unei identități cuturale a luat mai mult timp, în mare parte din cauza lipsei unei limbi naționale unice. Acest articol prezintă, așadar, unele aspecte lingvistice și politice din anii 1830 și influența lor în literatură. Vor fi analizate cu precădere teme importante, precum limbă vorbită/limbă scrisă, conflictul dintre Henrik Wergeland și Johan Sebastian Welhaven, identitate națională/culturală, tradiție/inovație.
Keywords: identity, union, nationalism, language, politics
