Oana–Raluca Glăvan, Lucia Andrievschi-Bartkiene
Mikolas Romeris University of Vilnius, E-mail: raluca.glavan@gmail.com
Romanian Cultural Association “Dacia”, E-mail: lucia.bartkiene@gmail.com
DOI number: 10.53604/rjbns.v4i2_5
Acknowledgments
This paper has been presented at the Third International Conference on Nordic and Baltic Studies in Romania: European Networks: the Balkans, Scandinavia and the Baltic World in a Time of Crisis hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies and Valahia University of Târgoviste, and sponsored by the Romanian National Research Council, May 25-27, 2012.
Abstract:
Lithuania became a European Union member in 2004 and it is intensively preparing nowadays to take over the EU’s presidency in the second half of 2013. As today EU’s agenda is oriented with priority to tackle the economic crisis, the survival of EURO zone and euro-scepticism, Lithuania’s foreign policy is focused, among others, on further development of the area of freedom and security, promoting further enlargement and development of relations with Eastern countries. In this respect, Lithuania is keen to share its integration experience with candidate and potentially candidate countries and to make the further enlargement of the E. U. in the Western Balkans countries a successful story similar to the 2004 enlargement campaign, with Croatia joining the EU on 1st of July 2013 during Lithuanian presidency and planning to have an impact on the finalization of negotiations with other candidate countries. Since joining the EU, Lithuania has experienced difficulties arising from its role as a destination, source and transit country for legal and irregular international migration. As Lithuania is one of the Member States that have external borders with non-candidate countries (Byelorussia and Russia – Kaliningrad oblast), it is as well concerned about security issues, migration and integration of minorities in the framework of the European Neighbourhood Policy. Minorities account for 16% of the population of Lithuania, out of which Poles-6.1 %, Russians and Byelorussians-6% and Ukrainians-0.6 %. Other minorities such as Jews, Germans, Tartars, Latvians, Roma, Armenians etc. account together for 0.7 % of the total population. Lithuanians generally have a positive relationship with their national minorities and the integration of former may be regarded as somewhat advanced, but discrimination cannot be excluded, especially on the labour market. The juridical situation of these minorities and the issues concerning them is the focus of this article.
Rezumat:
Lituania a devenit membră a Uniunii Europene în 2004 și se pregătește intens să preia președinția acesteia în a doua jumătate a anului 2013. Cum agenda U.E. este orientată actualmente cu prioritate către depășirea crizei economice, supraviețuirea Euro și euro-scepticism, politica Lituaniei se concentrează, între altele, asupra dezvoltării ariei libertății și securității, promovând continuarea lărgirii U.E. și dezvoltarea relațiilor cu țările estice. Din acest punct de vedere, Lituania este dornică să împărtășească experiența integrării sale cu țări candidate și potențial candidate și să facă dintr-o nouă lărgire a U.E. în Balcanii de Vest prin aderarea Croației la U.E. la 1 iulie 2013 o poveste de succes similară celei a extinderii din 2004. Totodată, aceasta plănuiește să aibă un impact pozitiv asupra negocierilor cu alte state candidate. De la aderarea sa la U.E. Lituania a întâmpinat dificultăți generate de rolul său de țară de destinație, sursă și tranzit a migrației internaționale legale și ilegale. Fiind una dintre țările membre care au frontiere exterioare cu state care nu sunt candidate (Belarus, Rusia – oblastul Kaliningrad), aceasta tratează cu atenție problemele de securitate, migrație și integrarea minorităților în cadrul Politicii de Vecinătate Europene. Minoritățile constituie un procent de 16% din populația Lituaniei, din care polonezi – 6,1%, ruși și belaruși – 6%, ucraineni – 0,6%. Alte minorități precum evreii, germanii, tătarii, letonii, roma, armenii etc. constituie 0,7% din numărul total al populației. Lituanienii au în general o relație pozitivă față de minoritățile lor naționale și integrarea acestora poate fi privită drept relativ avansată, dar discriminarea nu este exclusă, în special pe piața muncii. Situația juridică și problemele cu care se confruntă aceste minorități din Lituania în prezent constituie tema acestui articol.
Keywords: Lithuania; minorities; citizenship; education; nationalism; multiculturalism