Matteo Albertini
Balkanalysis.com, E-Mail: teoalbertini@gmail.com
DOI number: 10.53604/rjbns.v4i2_7
Acknowledgments
This paper has been presented at the Third International Conference on Nordic and Baltic Studies in Romania: European Networks: the Balkans, Scandinavia and the Baltic World in a Time of Crisis hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies and Valahia University of Târgoviste, and sponsored by the Romanian National Research Council, May 25-27, 2012.
Abstract:
The last twenty years has seen an increasing presence of Balkan organized crime groups in security reports and newspapers’ headlines. This does not mean that mafia groups did not exist during Socialist Yugoslavia – even if its collapse and the following war made criminals and smugglers useful for politicians and leaders to maintain their power; it rather means that Balkan organized crime came outside its traditional areas of action in Serbia, Montenegro and Albania: less territorial and nationalist than it was before, it is now gaining prominence in an international scenario, making agreements with Italian and South American mafias – the so-called Holy Alliance – to manage drug routes towards Western Europe. One of the most interesting factors concerning Balkan mafia groups today is their presence in countries which traditionally do not have a history of organized crime, such as the Scandinavian states. One of the reasons lies in the wide percentage of immigrants moving from Balkan countries to Sweden or Norway. Since the wars of the 1990s in the former Yugoslavia, war-crimes fugitives were able to become common criminals in these countries, such as the infamous Želiko Raznjatović (“Arkan”). However, year by year, these gangs grew larger, taking advantage of the “expertise” and the resources gained during the war. In particular, the most spectacular case – the Våstberga helicopter robbery in 2009 – showed how these groups operate with military-style precision, utilize a wide number of participants, and have at their disposal laerge amounts of weapons and money. This paper will draw on the importance of Scandinavian – Balkan mafia relations in relation to three main criminal areas: drug and weapon smuggling and human trafficking, in order to underline the role of diasporas in enforcing organized crime groups and the extent to which these mafias could be a threat for the stability in both Eastern and Western Europe.
Rezumat:
Ultimii 20 de ani au cunoscut o creştere a prezenţei grupurilor de crimă organizată din Balcani în rapoartele de securitate şi în titlurile din ziare. Aceasta nu înseamnă că grupările mafiote nu au existat în timpul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia – chiar dacă destrămarea şi războiul care a urmat au creat criminalii şi traficanţii utili politicienilor şi liderilor pentru a-şi menţine puterea; mai degrabă înseamnă că crima organizată din Balcani a venit din afara zonelor sale tradiţionale de acţiune din Serbia, Muntenegru şi Albania: mai puţin teritorială şi naţionalistă decât fusese anterior, a câştigat importanţă pe scena internaţională, încheind înţelegeri cu mafiile italiană şi sud-americană – aşa-numita Sfânta Alianţă – pentru a gestiona rutele drogurilor spre Europa de Vest. Unul din cele mai interesante aspecte cu privire la actualele grupuri mafiote din Balcani este prezenţa acestora în ţări fără o istorie a crimei organizate, cum ar fi ţările scandinave. Unul din motivele acestui fenomen îl reprezintă procentul mare de imigranţi care se deplasează din Balcani în ţări ca Suedia sau Norvegia. Din timpul războaielor din anii ’90 din fosta Iugoslavie, fugari acuzaţi de crime de război au fost capabili să devină criminali comuni în aceste ţări, precum Želiko Raznjatović (“Arkan”). Cu toate acestea, an de an, aceste bande s-au dezvoltat, profitând de „expertiza” şi resursele acumulate în timpul războiului. În special, cazul cel mai spectaculos – jaful Våstberga în 2009 – a arătat modul în care aceste grupuri operează cu precizie militară, utilizează un număr mare de participanți și au la dispoziția lor cantități mari de arme și bani. Această lucrare va valorifica importanţa relaţiilor mafiote scandinavo-balcanice în legătură cu trei domenii penale principale: contrabanda cu droguri şi arme şi traficul de fiinţe umane, cu scopul de a sublinia rolul diasporelor în întărirea grupurilor de crimă organizată şi măsura în care aceste mafii ar putea constitui o ameninţare pentru stabilitate atât în Estul cât şi în Vestul Europei.
Keywords: Transnational organized crime; Western Balkans; Scandinavia; European law enforcement; European enlargement
