Adél Furu
Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, E-mail: furuadel(at)yahoo.com
DOI number: 10.53604/rjbns.v13i1_6
Adél Furu (2021), Knowledge of Russian and Estonian – an aisle of Finnish–Russian–Estonian relations. RJBNS 13(1), 127-136. DOI: 10.53604/rjbns.v13i1_6. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2022/01/08.Furu_.pdf
Abstract | Rezumat |
---|---|
This article seeks to identify the educational tendencies in the case of Russian and Estonian second language instruction in Finland observing the shift from language erosion to maintenance. We examine the reasons why the promotion of Russian and Estonian in Finland is opportune and how acquainted immigrant children’s parents are with their rights to Russian or Estonian language instruction. The aim of this study is to examine the level of ethnic and linguistic intolerance sensed by the Russian and Estonian immigrants and the degree of integration into the Finnish culture and society. The study addresses the following research questions: How does Finland try to attenuate the social exclusion of the Russian and Estonian immigrants? Do immigrant students receive enough support to achieve bilingual proficiency? In what cases does the child not agree to speak Russian or Estonian at all? Is knowledge of the two analyzed languages a prerequisite for economic and cultural perspectives in Finland? The topic will be focused from sociolinguistic, linguistic, cognitive, cultural perspectives and the article will adopt a comparative approach. | Acest articol urmărește să identifice tendințele educaționale în cazul predării limbilor ruse și estone ca limbi secunde în Finlanda, observând trecerea de la eroziune lingvistică la menținerea limbii. Examinăm motivele pentru care promovarea limbilor ruse și estone în Finlanda este oportună și cât de familiarizați sunt părinții copiilor imigranți cu drepturile lor la instruirea în limbile rusă sau estonă. Scopul acestui studiu este de a analiza nivelul de intoleranță etnică și lingvistică resimțită de imigranții ruși și estonieni și gradul de integrare în cultura și societatea finlandeză. Studiul abordează următoarele întrebări: Cum încearcă Finlanda să atenueze excluderea socială a imigranților ruși și estonieni? Studenții imigranți primesc suficient sprijin pentru a atinge competența bilingvă? În ce fel de cazuri copilul nu este de acord să vorbească deloc limba rusă sau cea estonă? Cunoașterea celor două limbi analizate este o condiție prealabilă pentru perspectivele economice și culturale din Finlanda? Subiectul va fi abordat din perspective sociolingvistice, lingvistice, cognitive, culturale, iar articolul va adopta o abordare comparativă. |
Keywords: Russian, Estonian, second languages, Finland, social and cultural perspectives |
CC BY-SA License (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0) |
This paper has been presented at the Twelve International Conference on Baltic and Nordic Studies in Romania: ReThinking multiculturalism, multilingualism and cultural diplomacy in Scandinavia and the Baltic Sea Region, hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, May 27–28, 2021. |
Full text in pdf: https://balticnordic.hypotheses.org/files/2022/01/08.Furu_.pdf