Klaus Richter
Technische Universität Berlin, Centre for Research on Anti-Semitism, E-mail: klaus.richter@tu-berlin.de
DOI number: 10.53604/rjbns.v3i1_6
Abstract:
Over Easter 1903, a large-scale anti-Jewish riot in Kišinev, capital of the Russian governorate of Bessarabia, left dozens of Jews dead and hundreds injured, thus leading to a massive wave of emigration. A product of social discontent and anti-Semitic agitation, the riots of Kišinev became notoriously famous as the onset of a wave of pogroms of hitherto unprecedented brutality, which only subsided after the end of the Russian Revolution of 1905/06. This article analyzes the incidents by emphasizing cultural transfers between Kišinev and Lithuania, using the histoire croisée approach in order to provide for the different ethnic, social and political backgrounds and motivations of the actors. It also compares the disturbances in the rural north of Lithuania and in the Bessarabian industrial city of Kišinev in order to contextualize anti-Jewish violence in Lithuania on the larger scale of the Russian pogroms. When Lithuanian Jews were sometimes threatened to be killed “as in Kišinev” and at other times to be treated “as in Linkuva”, the significance of analyzing cultural transfer while keeping the regional context in mind becomes apparent.
Rezumat:
În perioada Paştelui anului 1903, o revoltă antievreiască la scară largă izbucnită la Chişinău, capitala guberniei ruseşti Basarabia, lăsa în urma sa zeci de evrei morţi şi sute de răniţi, ceea ce a condus la un val masiv de emigrare. Rezultat al nemulţumirilor sociale şi al agitaţiilor antisemite, revolta de la Chişinău a devenit foarte cunoscută ca marcând debutul unui val de pogromuri, de o brutalitate fără precedent până în acel moment, care s-a diminuat abia după încheierea Revoluţiei Ruse din 1905-1906. Articolul de faţă abordează incidentele prin studierea transferurilor culturale dintre Chişinău şi Lituania, utilizând metodele histoire croisée în scopul de a oferi explicaţii pentru diferenţele ce apar în ceea ce priveşte mediile etnice, sociale şi politice şi motivaţiile actorilor. Acesta compară, de asemenea, tulburările din partea rurală de nord a Lituaniei şi din oraşul industrial basarabean Chişinău, în scopul de a contextualiza violenţa anti-evreiască din Lituania la scara mai largă a pogromurilor ruseşti. Atunci când evreii lituanieni au fost, uneori, ameninţaţi că vor fi ucişi „ca la Chişinău” şi în alte momente că vor trataţi „ca în Linkuva”, semnificaţia analizei transferurilor culturale, păstrând în acelaşi timp în minte contextul regional, devine evidentă.
Keywords: rumors; anti-Semitism; pogroms; mass-media; Linkuva; Kišinev
