Henri H. Stahl’s conception of historical sociology and the Bucharest School of Sociology

Nerijus Babinskas

Vilnius University, E-mail: nerijus.babinskas@if.vu.lt

Doi number: 10.53604/rjbns.v2i1_6

This paper has been presented at the First International Conference on Nordic and Baltic Studies in Romania: Romania and Lithuania in the Interwar International Relations: Bonds, Intersections and Encounters hosted by the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Târgoviste, May 19-21, 2010.

Abstract:

The Romanian school of sociology founded by Dimitrie Gusti was a favorable medium for elaborating theoretic ideas. The school became a cradle for at least two prominent theoreticians (Henri H. Stahl and Traian Herseni) whose conceptions are worth of attention not only from sociologists but for the theoretically minded historians, too. We should keep in our mind that according to the methodological attitudes of the Bucharest school field researches were highly encouraged. It means that any generalizations, theoretic suggestions or entire conceptions produced by the followers of Gusti were solidly based on empirical data. Stahl started to elaborate his conception of tributalism in the 1960s. Coincidently, at this period the international discussion about the so-called Asiatic mode of production revived so the Stahl‘s theoretic ideas were well-timed. Stahl was not the only Romanian scholar who got involved in the discussion, but his conception was more original: according to him, tributalism should be treated as something different from Oriental despotism although there were some obvious similarities between the two. Despite the fact that the majority of Romanian historian community ignored the Stahl’s innovative conception, there were some attempts in Romania as well as abroad to elaborate (Daniel Chirot) or at least to popularize (Miron Constantinescu, Constantin Daniel) his ideas.

Rezumat:

Şcoala românească de sociologie fondată de DimitrieGusti a avut consecinţe majore şi diverse nu numai asupra mediului academic,dar şi asupra vieţii sociale şi politice din România, mai ales în perioadainterbelică. Întrucât în acest articol mă voi referi în mod deosebit asupra aspectelorvizând mediul academic, pot menţiona că din acest punct de vedere consecinţeleau fost chiar pe termen mai lung. Din acest punct de vedere, şcoala bucureşteanăde sociologie poate fi tratată ca un mediu favorabil pentru formularea şielaborarea perspectivelor teoretice. Aceasta a devenit leagănul formării a celpuţin doi teoreticieni proeminenţi (Henri H. Stahl, Traian Herseni) ale cărorconcepţii sunt demne nu numai de atenţia sociologilor, dar şi de a istoricilorcu aplecare către teorie. Trebuie să ne reamintim că potrivit aplecărilormetodologice ale şcolii bucureştene, cercetările de teren erau puternicîncurajate. Aceasta presupune că toate generalizările, sugestiile teoretice şiconcepţiile realizate de urmaşii lui Gusti sunt bine susţinute de dateempirice. Această afirmaţie se încadrează foarte bine în concepţia teoretică alui Stahl. Sociologul român a început să-şi elaboreze concepţia sa asupratributalismului în anii ‘60. Este tocmai perioada în care dezbaterea internaţionalăcu privire la aşa-numitul mod asiatic de producţie renăştea, aşa încât ideileteoretice ale lui Stahl au fost binevenite. Stahl nu a fost singurul care s-aimplicat în aceste dezbateri, acestuia adăugându-i-se cel puţin Ion Banu, IosifNatansohn şi Natalia Simion. Principalul avantaj al contribuţiei lui Stahl afost mai multă originalitate: potrivit acestuia, tributalismul al trebui tratatca fiind diferit faţă de despotismul oriental, deşi au existat anumitesimilarităţi între acestea. În ciuda faptului că majoritatea comunităţiiromâneşti de istorici a ignorat concepţia inovatoare a lui Stahl, au existatcâteva încercări atât în România, cât şi în străinătate de a elabora (DanielChirot) sau cel puţin de a populariza (Miron Constantinescu, Constantin Daniel)ideile sale.

Keywords: Romanianschool of sociology,Dimitrie Gusti,H.H. Stahl, tributalism

Full text in pdf: https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/08.-Babinskas.pdf

Search OpenEdition Search

You will be redirected to OpenEdition Search