From “allies without alliance” to concerted action: Romania and Finland in the aftermath of the Operation Barbarossa (1941)

Silviu Miloiu

Valahia University of Targoviste, E-mail: silviumiloiu@valahia.ro

Abstract:
This study describes the relationship between two small and lesser states joining the German attack against Soviet Union in an attempt to recapture the territories lost to Soviet Union in 1940. It is conceived as an in-depth analysis of the Romanian-Finnish relations based on the criticism of archival sources discovered in the Romanian, Finnish and British archives. Becoming “allies without alliance” almost overnight, the relations between the two countries acknowledged a quick shift from low profile bonds to an agreement based on a combination of balance of power and joint action. The aim was to remove the threat Russia was posing to the two countries and to increase their influence at a peace conference to be open following the expected defeat of their big neighbour. Romania was the advocate of closer ties between the two countries keeping in line with its search for influence rather than autonomy in its foreign relations, while Finland was more prudent consistent with its choice for autonomy rather than influence.

Rezumat:
Acest studiu descrie relaţiile dintre două state mici şi mijlocii care s-au alăturat atacului german împotriva Uniunii Sovietice într-o încercare de a-şi recâştiga teritoriile pierdute în favoarea acestei mari puteri răsăritene vecine în anul 1940. Acesta este conceput ca o analiză în profunzime a relaţiilor româno-finlandeze bazată pe utilizarea critică a surselor documentare descoperite în arhivele româneşti, finlandeze şi britanice. Devenite „aliaţi fără alianţă” aproape peste noapte, relaţiile dintre cele două state au cunoscut o transformare rapidă din legături cuo vizibilitate redusă la o înţelegere axată pe o combinaţie de balanţă de putere şi acţiune comună. Obiectivul era acela de a înlătura pericolul pe care Rusia îl reprezenta pentru cele două ţări şi de a le spori influenţa în cadrul unei conferinţe de pace ce se aştepta a fi deschisă ca o consecinţă a înfrângerii prognozate a marelui lor vecin. România a fost avocatul unor legături mai strânse între cele două state în conformitate cu linia sa de politică externă ce căuta să-şi sporească mai degrabă influenţa decât autonomia, în vreme ce Finlanda a fost mai prudentă în concordanţă cu opţiunea sa mai degrabă pentru autonomie decât pentru influenţă în plan extern.

Keywords: balance of power, joint decision, small and lesser powers, Romania, Finland, World War II

https://balticnordic.hypotheses.org/files/2018/12/09.-Miloiu.pdf