Andreea Dahlquist
Ph.D. student, Doctoral School of Valahia University of Târgoviște, e-mail: andreeaarch87(at)gmail.com
DOI number: 10.53604/rjbns.v12i1_6
Andreea Dahlquist (2020), Economic relations between Sweden and Romania during the Second World War. RJBNS 12(1), 81-112. DOI: 10.53604/rjbns.v12i1_6. https://balticnordic.hypotheses.org/files/2020/11/08.-Dahlquist-2.pdf
| Abstract The growth of Swedish-Romanian trade increased after Sweden opened its first diplomatic representation on Romanian soil in Galați (1851), Brăila (1852), Bucharest (1852), and Constanța (1880). In 1922, Sweden and Romania signed the first convention that regulated commerce. Later, in 1929, Romania took a loan of 30 million dollars from a Swedish concern in what proved to be a significant moment in the history of Swedish-Romanian economic relations.During the Second World War, both countries faced difficulties maintaining stable trade as a result of economic pressure from Germany and, eventually, the Soviet Union. Despite the challenges, Sweden succeeded in importing Romanian oil products, fodder, and grains – essential products for their economy – while Romania purchased Swedish agricultural machinery and other technologies.By the end of the war, several Swedish companies had established operations in Romania; among them, internationally recognized companies such as Swedish Matches, Kullager, Elektrolux, L.M. Ericsson, and Elektro-Invest. |
Rezumat Comerțul dintre Suedia și România s-a dezvoltat din ce în ce mai mult după ce Suedia și-a deschis reprezentanțele diplomatice la Galați (1851), Brăila (1852), București (1852) și Constanța (1880). În anul 1922 a fost semnată o convenție care reglementa comerțul suedezo-român. Un moment important în istoria relațiilor economice dintre cele două state l-a reprezentat împrumutul de 30 milioane de dolari pe care România l-a luat în anul 1929 de la un concern suedez. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ambele țări au întâmpinat dificultăți în a menține un comerț stabil din cauza presiunii pe care Germania și apoi Uniunea Sovietică au exercitat-o asupra economiilor suedeze și românești. În pofida tuturor dificultăților, suedezii au reușit să importe din România produsele esențiale pentru consumul intern: petrol, produse furajere și cereale, în timp ce România a cumpărat și a transportat din Suedia, tehnologie și diverse utilaje agricole. La finalul războiului, mai multe companii suedeze își aveau sedii în România. Printre ele se numără companii cu istorie și recunoaștere internațională precum: Swedish Matches, Kullager, Elektrolux, L.M. Ericsson și Elektro-Invest. |
| Keywords: Second World War; Sweden; Romania; economy; trade |
| CC BY-SA License (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0) |
| Acknowledgements: This paper has been presented at the 11th international conference on Baltic and Nordic studies in Romania, Rethinking Europe in Scandinavia and the Baltic Sea Region, 28-29 May 2020. |
Full text in pdf: https://balticnordic.hypotheses.org/files/2020/11/08.-Dahlquist-2.pdf
