Digital resources in the Social Sciences and Humanities OpenEdition Our platforms OpenEdition Books OpenEdition Journals Hypotheses Calenda Libraries OpenEdition Freemium Follow us

The Pen, the Place, and the Pact: Literature, Heritage, and Diplomacy in the Baltic and Nordic Regions. Reflections from the 2025 International Conference in Sibiu

Sibiu, Romania – As the final conversations faded from the vaulted halls of Sibiu, the 2025 International Conference of Baltic and Nordic Studies closed its latest chapter. Held under the theme “The Pen, the Place, and the Pact: Literature, Heritage, and Diplomacy in the Baltic and Nordic Regions”, the conference brought together scholars from ten countries to reflect on the ways in which narratives – textual, territorial, and political -have shaped and reshaped the Northern and Eastern European experience.

The conference unfolded across ten panels and two keynote sessions. It created a fertile ground for critical reflection on literature, historical memory, and diplomatic action. Participants engaged with themes spanning from the dilemmas of historical representation and cultural diplomacy to post-exile literary production, contested memories of independence, and the symbolic landscapes of the Arctic and the Baltic Sea.

The panels illuminated the interplay between national narratives and transnational frameworks, with particular attention to how historical ruptures such as wars, occupations, and ideological shifts have shaped identity constructions and collective memory. Whether revisiting the Baltic states’ struggles for sovereignty, analysing cultural transfers across Cold War frontiers, or interrogating literary representations of exile and return, the presentations collectively underscored the resilience and complexity of the region’s intellectual and cultural fabric.

As the president of the The Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, Prof. Silviu Miloiu, evoked in his opening speech:

At the intersection of literature, heritage, and diplomacy lies a powerful discursive terrain. Literature, whether in the form of sagas, novels, poems, or exile writings, not only reflects historical consciousness but also functions as a subtle actor in the drama of nation-building, identity negotiation, and international dialogue.This conference brings together scholars to engage in an ambitious, interdisciplinary dialogue. We seek to explore how literary texts have mediated political transitions, how cultural heritage has been weaponized or protected in times of crisis, and how diplomacy has evolved into a cultural practice of storytelling, place-making, and alliance-building. We also ask: what new “pacts” are emerging in a region navigating the challenges of populism, digital transformation, and climate insecurity?

Two keynote speeches provided framing interventions. Eriks Jekabsons, member of the Academy of Sciences of Latvia, delivered an incisive lecture on the Latvian War of Independence (1918–1920), examining the ethnic, social, and political entanglements that shaped the conflict. His analysis revealed how the war’s memory continues to inform Latvia’s modern identity and geopolitical orientation.

In a powerful closing address, Octavian Țîcu of Moldova State University reflected on the role of the Baltic intellectual movement in the dissolution of the Soviet Union. He mapped out how Baltic scholars, writers, and civil society actors shaped a discursive space of resistance, challenging imperial legacies and laying the groundwork for a new political order built upon historical justice and regional solidarity.

The conference also offered space for interdisciplinary conversations on literature’s role in imagining the North. Echoes of Henrik Ibsen’s moral unease and psychological introspection – themes deeply rooted in the Scandinavian intellectual tradition – surfaced in discussions of post-war trauma, gendered memory, and the cultural processing of silence. From the staging of Ghosts in contemporary theatres to the poetic reappropriation of Baltic landscapes in exile literature, the panels revealed how art continues to mediate the unspoken in times of rupture. From discussions on August Strindberg and the diaspora novel, to new readings of Georg Brandes, and Knut Hamsun, literature emerged not as backdrop but as a form of soft power.

Diplomacy, once the preserve of suited men in sealed rooms, is recast in Sibiu as a cultural practice – fluid, contested, and imaginative. Discussions span Greenland’s geopolitical paradoxes, Romanian-Swedish entanglements, and the literary ghosts of decolonization. Even failed visits and overlooked treaties were granted narrative dignity.

Heritage scholars questioned how the past is mobilised in the present—from Kernavė’s UNESCO status to Cold War commemorations and the delicate balancing act of decommunisation and derussification. The question running beneath many of the panels was quiet but urgent: What happens when the archive itself becomes a battleground?

Taken together, the contributions highlighted the importance of scholarship that crosses linguistic, disciplinary, and national boundaries. In a time when conflicts – both physical and symbolic – are once again at the heart of global concern, the conference organized by The Romanian Association for Baltic and Nordic Studies and Lucian Blaga University of Sibiu who offered an ideal venue for the participants reaffirmed the enduring relevance of dialogue and critical inquiry in the Baltic and Nordic spaces.

Website: https://balticnordic.hypotheses.org/conference2025

Conferința internațională de studii baltice și nordice de la Sibiu a reunit cercetători din zece țări pentru a reflecta asupra modului în care narațiunile – textuale, teritoriale și politice – au modelat și remodelat experiența Europei de Nord și de Est

Desfășurată sub titlul „Condeiul, teritoriul și pactul: literatură, patrimoniu și diplomație în regiunile baltică și nordică” (The Pen, the Place, and the Pact: Literature, Heritage, and Diplomacy in the Baltic and Nordic Regions.), conferința internațională organizată la Sibiu de Asociația Română pentru Studii Baltice și Nordice și Universitatea „Lucian Blaga” a reunit cercetători din zece țări, oferind un cadru fertil pentru reflecție critică asupra literaturii, memoriei istorice și acțiunii diplomatice.

Pe parcursul a zece paneluri tematice și două sesiuni plenare, participanții au explorat o paletă amplă de subiecte, de la dilemele reprezentării istorice și diplomația culturală, până la creația literară în exil, interpretările divergente ale proceselor de obținere a independenței și peisajele simbolice ale regiunilor arctică și baltică. Dezbaterile au scos în evidență interacțiunea complexă dintre narațiunile naționale și cadrele transnaționale, acordând o atenție deosebită modului în care discontinuitățile istorice – războaiele, ocupațiile și virajele ideologice – au influențat construcțiile identitare și dinamica memoriei colective..
Fie că au abordat rememorarea luptei statelor baltice pentru eliberarea de sub dominația sovietică, transferurile culturale în contextul fragmentărilor Războiului Rece sau analiza reprezentărilor literare ale exilului și revenirii, intervențiile au evidențiat complexitatea și forța de regenerarea țesăturii culturale și intelectuale a regiunii.

În discursul inaugural, președintele Asociației Române pentru Studii Baltice și Nordice, prof. Silviu Miloiu, a subliniat:

„La interferența dintre literatură, patrimoniu și diplomație se află un teritoriu discursiv de o remarcabilă vitalitate. Literatura, fie că este vorba despre saga, roman, poezie sau scriere de exil, nu doar reflectă conștiința istorică, ci acționează, adesea subtil, ca agent în complexitatea construcției naționale, a negocierii identitare și a dialogului internațional. Această conferință reunește cercetători într-un dialog interdisciplinar ambițios. Ne propunem să explorăm modul în care textele literare au mediat tranziții politice, cum patrimoniul cultural a fost instrumentalizat sau protejat în contexte de criză, și cum diplomația a evoluat într-o practică culturală a narațiunii, construcției simbolice a spațialității și alianței. Ne întrebăm, totodată: ce noi ‘pacte’ se profilează în această regiune aflată în fața provocărilor populismului, ale transformării digitale și ale insecurității climatice?”

Două prelegeri plenare au oferit intervenții conceptuale de referință. Eriks Jekabsons, membru al Academiei de Științe a Letoniei, a susținut o analiză pătrunzătoare a Războiului de Independență al Letoniei (1918–1920), punând în lumină complexele interdependențe etnice, sociale și politice ale conflictului. Analiza sa a revelat modul în care memoria acestui război continuă să influențeze identitatea contemporană și orientarea geopolitică a Letoniei.

Într-un discurs de o mare forță analitică, Octavian Țîcu, de la Universitatea de Stat din Moldova, a reflectat asupra rolului mișcării intelectuale baltice în destrămarea Uniunii Sovietice. Acesta a conturat modul în care savanții, scriitorii și actorii societății civile din regiune au generat un spațiu discursiv al rezistenței, contestând moștenirea imperială și punând bazele unui nou model politic întemeiat pe justiție istorică și solidaritate regională.

Conferința a fost și un prilej de conversații interdisciplinare despre rolul literaturii în imaginarea Nordului. Ecouri ale neliniștii morale și introspecției psihologice din opera lui Henrik Ibsen, teme adânc înrădăcinate în tradiția intelectuală scandinavă, au apărut în discuțiile privind trauma și memoria. De la punerea în scenă a piesei Strigoii în teatre contemporane, până la reimaginarea poetică a peisajelor baltice în literatura exilului, panelurile au ilustrat cum arta mediază ceea ce rămâne nespus în vremuri de ruptură. Dezbaterile despre August Strindberg, romanul diasporei, precum și noile interpretări ale operei lui Georg Brandes și Knut Hamsun au evidențiat literatura ca o veritabilă formă de soft power.

Diplomația, odinioară rezervată unor bărbați în costume, negociind în spatele ușilor închise, a fost reimaginată la Sibiu drept o practică culturală – fluidă, contestată și creativă. Discuțiile au explorat paradoxurile geopolitice ale Groenlandei, interferențele româno-suedeze și dimensiunile literare ale proceselor de decolonizare. Până și vizitele eșuate sau tratatele ignorate au fost repuse în circuitul narativ.

Cercetătorii din domeniul patrimoniului au abordat și modul în care trecutul este mobilizat în prezent – de la statutul UNESCO al sitului Kernavė, la comemorările Războiului Rece și actul delicat de echilibrare dintre decomunizare și derusificare. Întrebarea recurentă, deși rostită rar, a fost una esențială: Ce se întâmplă atunci când arhiva însăși devine câmp de luptă?

Privite în ansamblu, contribuțiile au subliniat importanța unei cercetări care traversează granițele lingvistice, disciplinare și naționale. Într-o epocă în care conflictele – atât cele fizice, cât și cele simbolice – revin în prim-planul preocupărilor globale, a 16-a conferință anuală de studii baltice și nordice găzduită de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a reafirmat actualitatea dialogului critic și a cercetării colaborative în spațiile baltice și nordice.


OpenEdition suggests that you cite this post as follows:
Silviu Miloiu (May 10, 2025). The Pen, the Place, and the Pact: Literature, Heritage, and Diplomacy in the Baltic and Nordic Regions. Reflections from the 2025 International Conference in Sibiu. Baltic&Nordic Studies. Retrieved November 8, 2025 from https://balticnordic.hypotheses.org/11419


You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.